. : MENIU : .

literatura

:: GALERIE ::

PE POD

SI noaptea aparea galopand , peste cerul rosiatic de apus , de parca cineva , acolo de sus , isi innegrea panza , nemultumit de nuanta prima . Pe sub aceasta panza se perindau in timpul zilei , fiintele ; ca niste furnici in cautarea unui adapost ploii . Totul era ruginiu , frunzele din copaci cadeau ,rastogolindu-se in aer precum avioanele prost construite ; iarba si ea , era palita de roseata unei toamne tarzii, dar acum era muta si se imbaia in stropii de ploaie cazuti aiurea , dis- de- dimineata .Acum orasul era pustiu . Ici-colo se mai zareau palcuri de oameni ce scapau , probabil de la serviciu, rasfirandu-se pe strazile pierdute printre blocurile nesfarsite -- produs al comunitatii comuniste . Doar podul zacea inca nemiscat , la locul lui , ca martor nemuritor la activitatea cetateneasca , plin de petele sclipitoare a unei ploi marunte , ce facea sa apara ca un monstru pus pe sotii ,dinaintea orasului.

Printre lanturile ce atarnau peste balustrade ,

se plimba cu mainele la spate , ca o naluca fara de stare , ce nu-ti gasea locul , ratacind . Era un tanar , nu mult trecut de varsta majoratului , uscativ si nu prea inalt . Acum , fata lui ,era mai cutata ca niciodata , ochii rosiatici demascand agitatie si oboseala , radiind revolta .

Parea ca ar fi asteptat pe cineva , daca nu s-ar fi ridicat peste balustrada ...Privea in jos , pierdut in imaginea raului involburat , ce se izbea de stancile pline cu muschi , vrand parca sa le sparga . Baiatul traia clipele intens si nu se gandea decat la ele , pentru ca puteau fi si cele din urma .

 

 

<< Caci eu , care stau pe pod si amar gandesc

M-am ridicat peste el , lumea s-o privesc

Sa -mi amintesc , imagini- parca , din alta lume,

Ca si raul de sub mine , ce se revarsa -n spume .

 

Vai, tie podule , ce din strafuduri ma ridici ,

Vei putea tu oare , disperarea sa explici

Tatalui meu , virtuos si care -

Din samanta lui , mi-a dat nascare ?

 

Caci , cine -altcineva sa-i spuna

Trudit de gandul negru si-mpins de matraguna

Am ales sa-mi satur viata -

Printr-o simpla avantare , sa-mi curm zilele si ceata?

 

Si zi-mi batrane pod , cati oare

Cuprinsi de-un moft ,la nacaz si suparare

Au facut zburand , calea intoarsa

Prin pamant , ajunsi acasa !

 

Zi-mi , cati s-au iubit sub tine ,

Savarsind blestem si crime -

Cati au plans si ras nedrept

Cati s-au-ntors apoi , cu doliu- n piept ?

 

Pod batran , tu stii prea bine ,

Ce nu stiu , macar - nici eu de mine -

Si numai , prin a mea moarte

Voi fi trudit si stapan pe libertate .

 

Desi nu te cunosc prea bine ,

Tu stii totul despre mine -

M-ai privit de sus , tot timpul ,poate -

Incatusat eram , de sistem si societate.

 

Caci , sunt satul de mizeriile lor - acide

Ce ne chinuie si-ucide

Libertati ce sunt vesnice , curate

Sunt vise , ce demult sunt spulberate

 

Azi burtosi ne fac morala , fructe coapte nespalate

Ce se au, cu toti in toate,

Sunt acei ce-s plini de ura -

Ce de sus ,milosi ne fura .

 

Acei ce stau azi in balanta ,constitutia jurand

Sunt porniti pe rele ,cand -

Ne vand viata pe-o neinsemnata suma

Atunci cand tot de-ai lor se jura .

 

Apar scame pe sutana de parinte , Doamne -

Vorba rea , prin altar sa sam'ne

Enoriasi cu minti bolnave

Ne cauta la toti otrave...

 

Sunt si poame acre , ce sunt coapte inafara

Mandre , cultivate intr-o doara

Ce vin pe la dumneata , parinte

Fara suflet , fara minte ...

 

De raul altora sunt fericiti , multi altii

Munciti de Rau si conjuratii

Multi vor ca sa se-nfrupte

Din avutul vietilor trecute.

 

Caci peste tine , prea frumoasa tara

Au venit nebuni navala ,

Sa tulbure ,miscand calea

Ma simt sclav in tara mea ...

 

 

Multe fiinte ranchiunoase si avide

Se vor tainice , destepte ... sunt minti frigide

Ce se socot , sa se aiba cu Dumnezeu , saruturi

Ofrande lui , intoarca - va -n pamanturi ...

 

Plang copiii -nfometati de sub pamant ,

Plang si -aceia ce traiesc , cu graiul sfant ,

Rupti si schiloditi , de -aceia ce fals straluce -

Ce vor intoarce cu averea lor , pamantul de sub cruce.

 

Acei ce vorbesc ranjind , cu spuze pe la gura

Cu monstruoase recitaluri si prinsi de aventura ,

Se doresc a fi ofrande ,caci au visele bolnave ,

Ne gasim sub pasul lor , innecati intre otrave .

 

[...] Batrane pod , ce tainic imi esti-si-n gand te port

Oare merit ca pe tine , zilele ca sa-mi socot ?

Oare nu sunt demn si-n brate crud ,

N-am gandul copt , ca tote-acestea sa le-nfrunt ?

 

Atunci te las , batran amic si ochi vioi ,

Ce-mi porti binele sub ploi ,

Te las , ma -ntorc sub tine

Raul am sa-l rad si plangand sa rad prea bine .

 

 

 

 

Si pleca , cufundandu-se in ceata noptii . In departare , suieratul unei locomotive disturba linistea somnului muncitor si trudit ...

[...] Dimineata se asternu peste o plapuma de bruma ce se prinsese de iarba vestejita ale parcurilor . Orasul capata viata ...furnici ratacitoare ..., doar pe mijlocul carosabilului zacea ca un rapsod obscen , alungit cu picioarele rasturnate peste trup , Omul nostru ...

Julian de Athommuska

 

:: CONTACT ::
:: EDITORIAL ::
:: CREATIE ::
:: MP3 ::
:: ARTICOLE ::
:: UNDERGROUND::